Gilau
str Braniste, nr. 25A
Tel:0749-166 774
Dezmir
str. Planoarelor, nr.7
Tel:0749-166 774

De ce unii oameni încă mai cred că Pământul e plat?

De ce unii oameni încă mai cred că Pământul e plat?

2017, Ianuarie 30
pamantul

De fapt, ei au descoperit că oamenii care resping dovezile ştiinţifice privind subiecte precum încălzirea globală, siguranţa vaccinurilor şi evoluţia sunt, în general, la fel de educaţi şi de informaţi precum cei din tabăra adversă, se arată într-un studiu al cercetătorilor americani, publicat la începutul lui 2017 în psych.org.

Diferenţa dintre cele două tabere, susţin psihologii de la Universitatea Oregon, este că scepticii se comportă mai degrabă ca nişte avocaţi – iau în considerare datele problemei, dar caută orice dovadă pentru a le susţine scopul, adică ceea ce ei cred deja că este adevărat. Când cineva vrea să creadă ceva – indiferent care ar fi motivul –, va selecta doar acele informaţii care îi susţin teoria şi va critica evidentul folosindu-se de ele, testându-le pe oameni slab educaţi sau informaţi şi denigrând certitudinile în mediul online, scrie CSID.

Prin urmare, o persoană care nu crede că factorul uman este cel care duce la încălzirea globală va ignora numeroasele studii care susţin această ipoteză şi se va agăţa de o cercetare, oricât ar fi ea de puţin credibilă, pentru a aduce argumente ce pot „umbri” acest adevăr, scrie sciencealert.com.

Acest fenomen poartă numele de bias cognitiv – o deformare a modului în care percepem realitatea, o eroare de judecată în care putem cădea în anumite situaţii.

„Am descoperit că oamenii se îndepărtează de dovezi pentru a-şi proteja propriile credinţe, inclusiv cele religioase, politice sau chiar şi cele personale, cum ar fi alegerea unei surse credibile de informare”, afirmă psihologul Troy Campbell.

„Cei care pun la îndoială ştiinţa consideră dovezile ca fiind relevante doar dacă le întăresc convingerile. Atunci când acestea sunt împotriva credinţelor lor, ei nu resping neapărat dovezile, dar spun că acestea sunt prea puţin relevante”, a adăugat specialistul.

Concluziile oamenilor de ştiinţă se bazează pe o serie de interviuri şi metaanalize prezentate de curând în cadrul unui simpozion al Society for Personality and Social Psychology, care a avut loc în San Antonio.

Scopul acestora a fost să se descopere hibele din procesul de comunicare şi metodele prin care pot fi acestea eliminate, în ceea ce priveşte domeniul ştiinţific.

Deşi cercetarea nu a fost publicată integral, discursurile specialiştilor arată că oamenii nu sunt convinşi pe deplin doar dacă li se oferă date concrete. În schimb, savanţii recomandă atenţia sporită asupra sursei „încăpăţânării” oamenilor de a respinge dovezile ştiinţifice şi găsirea unui teren comun, al unei idei cu care ambele tabere sunt de acord şi dezvoltarea acesteia cu argumente de netăgăduit.

Aşadar, de unde vine această negare a ştiinţei? Psihologii susţin că o mare parte a problemei este faptul că oamenii asociază concluziile ştiinţifice cu apartenenţa socială sau politică. Desigur, scepticismul a existat dintotdeauna şi este chiar încurajat, dar în contextul actual, acesta poate avea consecinţe grave asupra omenirii.

Un exemplu în acest sens este respingerea vaccinurilor, pe motiv că ar cauza efecte adverse asupra dezvoltării copiilor. Dacă în cazul schimbărilor climatice, consecinţele respingerii dovezilor ştiinţifice nu sunt imediate, nu la fel stau lucrurile şi cu vaccinurile, care, dacă sunt respinse de persoane informate greşit, pot readuce boli eradicate, cauzând epidemii greu de controlat.

„Mişcarea antivaccinare costă vieţi, iar riscurile sunt prea mari pentru a fi ignorate şi trebuie luate măsuri”, a declarat pentru LA Times Matthew Horsney, psiholog la Universitatea Queensland. El susţine că motivaţia acestor persoane este susţinută de anxietate, o altă problemă des întâlnită în societatea contemporană.

Îti place pagina? Ajută-ne cu un like. Mulțumim!