Cauza maladiei Alzheimer este transmisibilă?
Proteina ce are legătură cu boala Alzheimer ar putea fi transmisibilă în timpul transplanturilor chirurgicale, rezultă din două studii, realizate în diferite perioade şi de diferite echipe.
În timp ce ambele studii sugerează că aceste aşa-zise proteine beta-amiloide pot fi într-un fel „sădite” în creierul unui pacient, în timpul procedurilor medicale, acest lucru nu înseamnă că pacienţii vor dezvolta neapărat Alzheimer – scrie Descoperă, citând iflscience.com.
Acumularea de proteine beta-amiloide în plăcile creierului, care împiedică exercitarea funcţiei neurologice este un indicator cheie a maladiei Alzheimer, iar acest lucru este rar observat înainte de bătrâneţe. Cu toate acestea, studiul care a apărut în revista Swiss Medical Weekly a relevat faptul că cerectătorii au identificat aceste plăci în creierului tinerilor şi adulţilor cu vârsta cuprinsă între 28 şi 63 de ani, care au suferit un transplant de dura mater.
Dura mater este membrana care înconjoară creierul şi măduva spinării şi se utilizează pentru a fi transplantată în formă de grefe, cu scopul de a repara membranele pacienţilor care au suferit o intervenţie chirurgicală pe creier. Astăzi sunt folosite şi membrane sintetice în acest scop.
Cei 7 subiecţi, implicaţi în studiu, au decedat din cauza unei boli neurodegenerative numită boala Creutzfeldt-Jakob (BCJ). Agenţii cauzatori ai BCJ sunt prionii, compuşi din proteine prionice greşit pliate (PrPSc), care formează agregate în ţesutul neurologic determinând leziuni cerebrale progresive şi semnele şi simptomele caracteristice ale bolii. Investigaţiile ulterioare au arătat că această proteină a fost transferată împreună cu dura mater pe care au primit-o în timpul transplanturilor.
Efectuând autopsiile acestor şapte creiere, autorii studiului au descoperit că 5 dintre ele au avut plăci cu beta-amiloid. Toţi subiecţii au murit la o vârstă mult mai tânără decât cea care de obicei este asociată cu dezvoltarea acestor plăci.
Aceasta lucru a făcut ca oamenii de ştiinţă să presupună că fragmentele acestor proteine ar fi fost transferate împreună cu dura mater şi „sădite” în creierele pacienţilor.
